joi, 11 aprilie 2013

Parohia Coasta



Parohia Coasta

          Satul Coasta este asezat in stinga soselei ce duce la Reghin ,la 35 de km de municipiul Cluj-Napoca ,pe soseaua ce duce de la E 586 prin localiatatea Jucu catre Sfanta Manastire Nicula la 20 km de aceasta,la 8 km de localitatea Bontida, centrul administrative al comunei Bontida din care face parte si satele Coasta si Tauseni.
Locuitorii satului sunt de nationalitate română. In sat exista o singura biserica cu hramul Sfantul Ierarh Nicolae iar ca al doilea hram Sfantul Ioan Botezatorul.
          Sfantul locas de cult a fost construit in anul 1896 prin contributia aproape integrala a familiei Gădăleanu doar la turn au contribuit si ceilalti enoriasi. Mesterul care a edificat biserica este necunoscut,este din caramida si piatra fiind transformata in locas de cult  dintr-o fabrica de sapun ce functiona.Biserica nu a fost pictata decat dupa anul 1951,pana atuncia fost doar zugravita de catre zugravi din Sic cu contributia credinciosilor.
          Parohia a fost perioade indelungate vacantă, motiv pentru care in parohie au aparut iehovisti care in anul 1972 numarau 42 de suflete azi acest fenomen este pe cale de disparitie din purtarea de grija a Sfantului Ierarh Nicolae si  preotilor ce au pastorit aici: I. Zegreanu, A. Somesan, I. Barbosu, M. Pamfil, D.Hosu, G. Pasca,M.retegan, C. Sidor, I. Marc,V.Ioanes, Ilie Maris, Oltean Ovidiu.
          De-a lungul vremii s-au facut mai multe lucrari de renovare ultimele in anii 2003-2007 prin contributia deosebita a Ing.Petrisor Tarlea si a credinciosilor. In anul 2008 biserica a fost pictata de catre pictorul Muresan Ioan in tehnica tempera  cu ajutorul financiar al Ministerului Culturii si cultelor si prin bunavointa d-lui deputat Petru Calian si Consiliului Cocal si Primariei Bontida,a Cosiliului Judetean Cluj. Icoanele au fost pictate de catre Codruta Puscas.
A fost sfintita de catre Prea Sfintitul Episcop-vicar Vasile Somesanul la 1 august 2010.
Astazi comunitatea continua infrumusetarea Sfantului locas de cult ʺpana cand o va infatisa mireasa cinstita si frumoasa Mirelui ei Hristos.ʺ 










Parohia Coasta filia Tăuşeni



PAROHIA TĂUŞENI


Este situată la 2 km de satul Coasta deci la 37 km de Municipiul Cluj-Napoca de asemenea locuitorii satului sunt de nationalitate romana.
Biserica cu hramul Buna-vestire a fost construita in anul 1912 prin contributia credinciosilor cu ajutorul mesterului Kiss Ioan din Sic.Este cladita din caramida pe temelie de piatra acoperita cu tabla.In anul 1951 a fost zugravita simplu prin contributia benevola enoriasilor si de catre zugravi din Sic ale caror nume nu sunt cunoscute.
In anul 1972 in sat existau 54 de iehovisti dar care ca in cazul satului Coasta acestia astazi mai numara doar 5 suflete.
Mentionam faptul ca din punct de vedere bisericesc satul Tauseni era si este legata de satul Coasta respective preotii care au purtatde grija in parohia Coasta au slujit si in Tauseni acesta din urma fiind filie.
In Tauseni exista astazi un monument al ploilor si vanturilor creat de acad.Cheta Ioan o personalitate marcanta a satului alaturi de actorul Dorel Visan fost director al Operei romane din Cluj.
Lucrarile de impodobire a bisericii continua si azi cu ajutorul enoriasilor cu ajutorul Preacuratei si de Dumnezeu Nascatoarei si pururea Fecioarei Maria cu ale carei rugaciuni sa aflam izbavire si in viata de aici si-n cea de dincolo amin.






duminică, 20 ianuarie 2013

SFATURI DUHOVNICESTI




- Părinte, ajungem uneori într-o astfel de stare, încât nici nu ne putem ruga, nici nu putem dormi, nici nu putem mânca, nici nu putem vorbi, nu avem nici o dispozitie.

- Auzi ce zice dumnezeiescul părinte Isaac Sirul, că eu nu voi înceta să aduc pilde, nu de la mine, că eu sunt izvorul a toată răutatea si viclenia si smerenia. Ce vorbim, vorbim de la Sfintii Părinti ca să ne folosim. Când vei vedea că esti într-o astfel de stare, te sfătuiesc, omule, să te culci. Si chiar de nu dormi, stai culcat să se linistească simtirea.

- Dacă nu avem Sfânta Liturghie în fiecare zi la mănăstire, cum ne putem mântui?

- Nu numai Liturghia te mântuieste. Nu auzi ce spune Sfântul Grigorie Sinaitul? "Cine are rugăciunea mintii, are si Liturghia, are si toată pravila Bisericii tot timpul". D-apăi acei care au trăit în pustie, cum a fost Sfântul Marcu de la pesteră, la care s-a dus Sfântul Serapion, de 95 de ani nu văzuse om, acela stătea la slujbă? Era în timpul prigoanelor. Si ai văzut, când se ruga era stâlp de foc de la pământ până la cer. "Dar cei care au trăit în pustie ani de zile, cum spune Sfântul Ioan Gură de Aur, si se împărtăseau la trei-patru ani, oare pentru nevrednicie se împărtăseau asa rar?"
Auzi ce spune Sfântul Efrem: "Biserici aveau pe limbile lor si altare în inimile lor". Totdeauna erau în comuniune cu Dumnezeu în rugăciune. Pentru că rugăciunea care se face în biserică este rugăciune obstească. Dar nu cumva să rămânem numai la aceasta si să nu avem o rugăciune proprie, că ne înselăm. Că spune Sfântul Teofan Zăvorâtul: "Vai de cei ce au înghetat la rânduiala tipicului bisericesc si n-au rugăciunea lor proprie!"

- Dar nu este păcat ca atunci când este Liturghia, eu să-mi zic rugăciunea inimii sau altă rugăciune si să nu fiu atent la slujbă?

- Nu-i adevărat! Pentru că are mare legătură liturghia inimii cu cealaltă de la sfântul altar. Aceasta este o rugăciune obstească si are mare putere, mai ales Sfânta Liturghie, si o ajută pe cea din inimă. Că dacă vine o prigoană si te-ai dus într-o pustie, sau într-un sat, sau într-un bordei, mai ai Liturghie?
În măsura în care se roagă, auzi ce zice Sfântul Nicodim Aghioritul, mintea este preot, inima este altar; jertfa care se aduce pe acest altar este alegerea si buna vointă, că de bună voie aleg să mă rog lui Dumnezeu, iar mirosul de bună mireasmă, tămâia, care se ridică de pe altarul inimii este rugăciunea, să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta. De pe altarul inimii. Omul este un fel de biserică în biserică.
În zadar te duci în altarul ăsta, dacă nu ai rugăciunea cea din inimă. Putin îti foloseste. De aceea, mergerea la biserică îti ajută foarte mult ca să întăresti rugăciunea din inimă, dar nu o schimbă pe aceea. Tocmai rugăciunile si momentele Sfintei Liturghii, dacă tu ai lucrare lăuntrică, îti întăresc această lucrare. Mai mult îti învăpăiază inima de dragostea lui Dumnezeu, când auzi momentele Sfintei Liturghii, când iese cu Sfintele Daruri, căci credinta vine prin auz.
Ai văzut că a întrebat cineva pe Sfântul Nichifor: "Dacă merg în biserică, să ascult strana si Liturghia si celelalte, sau să zic rugăciunea inimii?" Dacă n-ai sporit în rugăciunea mintii, ascultă cu mare atentie Liturghia si strana, că te ajută să te concentrezi cu mintea în inimă. Foarte mult te ajută.
Iar dacă ai ajuns la rugăciunea de sine miscătoare a mintii, este ca ceasul, ai pornit inima, eu dorm si inima mea veghează. Permanent inima se roagă. Atunci si fără să vrei vei rămâne cu rugăciunea asta lăuntrică si în timpul Liturghiei si în timpul celorlalte rugăciuni, că ajungi la o rugăciune de sine miscătoare. Permanent se roagă inima. Neîncetat, cum zice apostolul.
Eu am scris câteva predici despre treptele rugăciunii. Am vrut să scriu si una despre rugăciunea contemplativă, care-i mai înaltă decât rugăciunea inimii, dar nu are nici un rost la oamenii de azi, că nu o înteleg; este pentru cei desăvârsiti, aceea este în extaz, rugăciunea cea de foc, în răpire. Am pus acestea pe care le poate întelege oricine. Noi le-am citit, si numai cu atât am rămas. Le-am înteles, dar nu le-am lucrat niciodată în viată. Asa este.

- Cum cunoastem noi care este calea cea bună a mântuirii?

- Sfatul bun te va păzi si cugetul drept te va apăra. Si iarăsi zice Scriptura: Cei ce n-au sfătuitori, cad ca frunzele. De aceea este bine, mamă, să ne mai sfătuim.

- Cum putem trăi noi în viata de obste fără tulburare?

- Zice Sfântul Ioan Gură de Aur: "Tăria celui din obste este ascultarea; tăria împăratului stă întru multă ostire; iar tăria celui din liniste este multa rugăciune. Si căderea celui din obste este neascultarea - când nu face ascultare; si căderea celui din liniste, împutinarea rugăciunii".

La pustie aveam timp să mă rog 14 ore si mai mult.

- Cum trebuie să ne purtăm, noi crestinii ortodocsi fată de oamenii eretici?

- Nu cumva socotind noi că iubim pe aproapele, să ne lăsăm călcati de cei străini de dreapta credintă în Hristos, care voiesc a ne depărta pe noi de la Ortodoxie si a ne impune credinta lor cea strâmbă si eretică. Iar dacă voiesc a ne ataca credinta noastră cea sfântă sau Sfânta Traditie a Bisericii Ortodoxe, atunci trebuie să o apărăm cu toată puterea până la moarte, după cum zice Sfântul Nicodim Aghioritul în Războiul nevăzut.
Se cade, asadar, oricărui preot ortodox si oricărui crestin al Bisericii noastre dreptmăritoare, să fie un bun ostas al lui Hristos cu toată evlavia si cu mânie bărbătească si tare să apere, prin cuvânt si prin scris, adevărul dreptei noastre credinte. Nu se cuvine a fi blând acolo unde nu trebuie a te purta cu blândete. Acelasi lucru ne învată si Sfântul Pimen cel Mare, zicând: "Se cade nouă a răbda toate, măcar de ne-ar scoate cineva si ochii sau ne-ar tăia mâna noastră cea dreaptă, iar dacă cineva voieste a ne depărta si a ne despărti pe noi de Dumnezeu, atunci să ne mâniem" (Pateric, Cuvântul 118). Si iarăsi zice: "Întâia oară fugi, a doua oară fugi, a treia oară fă-te sabie cu cel ce vrea să te despartă pe tine de dreapta credintă".

- Dar cum trebuie să ne comportăm cu acesti oameni?

- Auzi ce spune apostolul? Biserica este Trupul lui Hristos. Cap al Bisericii este Hristos. Toate sectele mistice si rationaliste, nu numai din România, care s-au despărtit de Biserică, s-au despărtit de Hristos. Nu mai au legătură cu Hristos. Gata. Asa este. Si pe sectari, nu în casă, nici în ogradă să nu-i primesti, ca nu cumva să ne împărtăsim de lucrurile cele rele ale lor si de ereziile lor.

- Si dacă vin cu tot felul de cărti, ce să facem cu ele?

- Pe foc, pe foc, pe foc! Ei au diavoli numiti arhiconi, zice Sfântul Ioan Gură de Aur. Îi învată toată Scriptura pe de rost, dar pe dos, pe dos, pe dos. Le tâlcuieste toată Scriptura pe dos. Din Scriptură îti vorbeste, dar pe dos, nu cum spune Biserica si dogmele Bisericii. Să nu vorbiti cu ei.

- De ce Biserica Ortodoxă nu se prea implică în misionarism, ca să facă cunoscută dogma ortodoxă în alte părti, cum fac catolicii si celelalte confesiuni?

- Biserica Ortodoxă trăieste! Cea mai mare învătătură este trăirea. Eu am la spovedanie popor de la tară. Tin traditia sfântă cum au învătat-o de la părintii lor. Datorită poporului se tine mai tare Ortodoxia la noi.

- În câte feluri se împart oamenii pe pământ, din punct de vedere al credintei în Dumnezeu?

- Oamenii de pe pământ se împart în trei grupe: crestinii, care cred în Hristos; necrestini sau păgânii, care nu cred în Evanghelia lui Hristos, ci în anumiti oameni zeificati, precum Brahma, Buda, Confucius, Mahomed etc., si a treia grupă, ateii, care nu cred în nici o divinitate.
Necrestinii se împart si ei în trei grupe: monoteisti - evrei si mahomedani; dualisti - care cred în două principii, al binelui si al răului; si politeisti, care cred în mai multi idoli sau zei mincinosi.
Crestinii se împart la rândul lor în trei mari confesiuni si Biserici: ortodocsi, catolici si protestanti. Din protestanti s-au format mai multe ramuri, ca protestanti de Confesiune Augustană (luterani), reformati, anglicani, metodisti, prezbiterieni si grupări neoprotestante.

- Care din aceste categorii de crestini au harul mântuirii?

- Biserica noastră Ortodoxă învată că harul este dat tuturor oamenilor (Tit 2, 11), deoarece Dumnezeu voieste ca toti oamenii să se mântuiască si la cunostinta adevărului să vină (I Timotei 2, 4). Dar harul nu sileste pe nimeni. Oamenii au libertatea să-l primească si să conlucreze cu el sau să-l respingă. Cei dintâi se mântuiesc, cei din urmă, nu (Învătătură de Credintă Ortodoxă). Biserica Ortodoxă, fiind Biserică apostolică, are harul mântuirii.

- Care dintre crestini se vor mântui?

- Numai crestinii care slujesc lui Dumnezeu întru adevăr, aceia se vor mântui, după cum spune Duhul Sfânt: Aproape este Domnul de toti cei ce-L cheamă pe El întru adevăr (Psalm 144, 18). Despre oamenii care nu au primit credinta în Dumnezeu nu putem zice că se mântuiesc, deoarece apostolul ne învată: Este un Domn, o credintă si un botez (Efeseni 4, 5; I Corinteni 12, 12). Si iarăsi: Pace peste cei ce vor umbla cu dreptarul aceasta (dreapta credintă) (Galateni 6, 16) si în alt loc: Cine nu se luptă după lege, nu se încununează (II Timotei 2, 5).

- Toti oamenii au harul Sfântului Duh?

- Păgânii, necredinciosii si apostatii (lepădatii de dreapta credintă) nu au harul Preasfântului Duh. În Vechiul si Noul Testament, harul Sfântului Duh a fost făgăduit tuturor celor ce vor crede în Iisus Hristos (Isaia 44, 3; 59, 21; Iezechiel 36, 27; Fapte 2, 17-18). În vremea de apoi multi înselători si hristosi mincinosi se vor arăta cu viclenie că au harul Sfântului Duh si vor face semne mari si minuni false cu puterea satanei, spre a însela pe multi si a-i îndepărta de la dreapta credintă, precum a zis Domnul (Matei 24, 24).
Vrăjitorii, proorocii mincinosi, ereticii, înselătorii si făcătorii de minuni false sunt urâciune înaintea Domnului si Dumnezeu nu ascultă de ei (Levitic 20, 27; Deuteronom 18, 10-12).

Crestinii care cad în păcate grele întristează Duhul Sfânt (Efeseni 4, 30). Totusi nu pierd harul mântuirii. Dacă se vor întoarce din toată inima la spovedanie si la lucrarea faptelor bune, iarăsi dobândesc harul Preasfântului Duh, fiindcă primul păcat împotriva Sfântului Duh săvârsit de ei este, după cum zice în Învătătura de Credintă Ortodoxă, "răutatea neîncrederii adevărului arătat si dovedit, al dreptei credinte în Hristos".

- Părinte Cleopa, dati-ne un cuvânt de încheiere.

- Cuvânt de încheiere trebuie mai întâi să mă prihănesc pe sinemi că vorbesc ce nu fac. Si de aceea vă rog să vă rugati pentru mine, păcătosul, ca să-mi aduc aminte de cuvintele Sfântului Ioan Scărarul: "Cade-se celui ce învată si nu face, ca, rusinându-se de cuvintele sale, să înceapă si el a lucra într-o bună zi".
Asa si eu, poate vorbind la altul, mă gândesc si eu vreodată să fac. Pentru că de vorbit este usor. Nimic nu-i mai usor ca vorba. Amin.Cuvântul si Duhul, ca imagine a lui Dumnezeu, dupa modelul trupului slavit al lui Hristos ; si o suflare de viata i-a fost data pentru ca, din imagine, sa avanseze spre asemanarea cu Dumnezeu. Inselat de catre diavolul gelos de prerogativele ce îi fusesera date, si cazut in moarte, nu a fost totusi abandonat de Dumnezeu, care avea din toata vesnicia  intentia de a-l face partas la slava sa. Revelatiile si profetiile Vechiului Testament, si mai ales Intruparea Cuvântului, moartea Sa, Învierea Sa si slavita Inaltare, constituie etapele necesare acestei "Economii" a Istoriei Mântuirii. Având mereu în vedere acest scop final pentru care El crease pe om, Cuvântul s-a întrupat, "recapitulând" în el însusi pe primul Adam. La fel cum primul om, nascut dintr-un pamânt virgin, prin neascultarea virginei Eva, a cazut în pacat prin intermediul lemnului, tot astfel Hristos a venit in lume din ascultarea Fecioarei Maria si a fost atârnat pe lemnul Crucii. Aceasta doctrina a "recapitularii" (cf. Efeseni 1:10), fundamentala la sf. Irineu, se afla expusa mai ales în lucrarea sa Impotriva Ereziilor III, 22:"Si-a dat sufletul Sau pentru sufletul nostru si trupul Sau pentru trupul nostru, si El a raspândit Duhul Tatalui pentru lucrarea uniunii si comuniunii lui Dumnezeu cu oamenii, facându-l pe Dumnezeu sa coboare în oameni prin Duh si facându-l pe om sa urce pâna la Dumnezeu prin Invierea Sa" (Idem V, 1Cuvântul lui Dumnezeu care crease lumea ordonând-o in mod nevazut în forma de cruce, s-a facut cunoscut, la vremea cuvenita, pe Cruce, pentru a aduna în Trupul sau toate fiintele ratacite si sa le aduca la cunoasterea de Dumnezeu (Idem IV, 18 si Demonstratie a Predicarii apostolice 33). Aparând, nu în maretia sa de nedescris ci ca om, El a aratat în El însusi imaginea lui Dumnezeu repusa la locul sau si din nou îndreptata spre asemanare. Si El ne-a hranit "la sânul trupului Sau", pentru ca, învatati sa mâncam si sa bem Cuvântul lui Dumnezeu, si întariti prin "pâinea nemuririi", sa ne apropiem de viziunea lui Dumnezeu care aduce cinstirea (Idem IV, 38, 3). "Nu se poate trai fara Viata, si nu exista viata decât prin comuniunea cu Dumnezeu, iar aceasta participare întru Dumnezeu consta în a-L vedea pe Dumnezeu si a se bucura de blândetea Sa.... Caci slava lui Dumnezeu este omul viu iar viata omului este viziunea lui Dumnezeu" (Idem IV, 20,

Sfinte Moaşte în România




O listă parţială a lor o avem
Cuviosul Parinte Iosif cel Nou de la Partos - se gaseste in catedrala mitropolitana din Timisoara.
Sfanta Mucenita Filofteia - se gaseste la Curtea de Arges, paraclisul nou al Manastirii lui Neagoe Voda.
Cuviosul Nicodim cel Sfintit. Din sfintele sale moaste se pastreaza doar degetul cel mare de la mana dreapta, la Manastirea Tismana.
Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava - se afla in catedrala zidita de Bogdan cel Orb si Stefanita Voda, in a doua decada a secolului al XVI-lea.
Cuviosul Grigorie Decapolitul - se afla in biserica Manastirii Bistrita.
Cuvioasa Maica Paraschiva - se afla in catedrala mitropolitana din Iasi.
Preacuviosul Parinte Dimitrie cel Nou din Basarabi - se afla in catedrala patriarhala din Bucuresti.
Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica - se afla la Manastirea Cernica.
Sfintele Moaste ale Sfintilor Mucenici Zoticos, Attalos, Kamasis si Filippos, care au trait prin secolul al IV-lea - se afla la Manastirea Cocos, din Tulcea.

Ramasite ale moastelor altor sfinti, pastrate la noi, in biserici si manastiri
In bisericile unor manastiri mai mari (Neamt, Putna, Secu, Rasca, Slatina, Cernica, Hurez s.a.) precum si in unele biserici si catedrale urbane mai importante din tara noastra, se mai pastreaza inca multe parti (mai mari sau mai mici) din moastele altor sfinti, aduse in tara din diverse locuri (mai ales din Sfantul Munte) si in diferite imprejurari. Cele mai multe au fost cumparate sau dobandite de voievozii si boierii romani din trecut si depuse in bisericile ctitorite, renovate sau inzestrate de ei. Amintim dintre acestea:
Capul Sfintei Mucenite Tatiana - este pastrat in biserica Mitropoliei din Craiova;
Capul si mana dreapta a Sfantului Nifon, Patriarh al Constantinopolului - in biserica Mitropoliei din Craiova;
Capetele Sfintilor Mucenici Serghie si Vach, de asemenea la catedrala mitropolitana din Craiova;
Mana Sfintei Mucenite Chiriachi - se afla la Catedrala Episcopala din Husi;
Capul Sfantului Grigore Teologul - se afla la Manastirea Slatina din Moldova;
Mana dreapta a Sfantului Arhidiacon Stefan - se afla la Manastirea Neamt;
Mana Sfantului Mucenic Ciprian - se pastreaza la Biserica Zlatari din Bucuresti;
Mana Sfantului Nicolae - se afla in Bucuresti, la Biserica Sfantul Gheorghe Nou;
Moastele Sfantului Mina - se afla la Biserica Sfantul Mina din Bucuresti;
In Biserica Lucaci din Bucuresti se afla parti din moastele Sfantului Stelian;
Parti din trupurile Pruncilor ucisi de Irod se afla la Manastirea Arnota-Valcea;
La Biserica Podeanu din Bucuresti avem moastele Sfantului Simon Zilotul, mirele nuntii din Cana;
La Manastirea Antim din Bucuresti - se afla moaste ale Sfintilor 40 de Mucenici, ale Sfintei Mucenite Paraschevi, ale Sfintilor Neofit si Acachie;

In biserica din Miclausesti avem treizeci de Sfinti prezenti prin particele din Sfintele lor Moaste, intre care sase Sfinti Apostoli: Sfantul Mina, Sfantul Modest, Apostolul Filip, Ioan cel Milostiv, Ermogen, Haralambie, Epifanie, Varvara, Apostolul. Bartolomeu, Dionisie Areopagitul, Apostolul Barnaba, Elefterie, Sfantul Arhidiacon Stefan, Sfantul Mare Mucenic Trifon, Sfantul Mucenic Gheorghe, Sfantul Mucenic Haralambie, Sfanta Mucenita Paraschiva. Se gasesc aici chiar si particele din Sfantul Lemn (din Crucea de rastignire a Mantuitorului), Sfantul Iacob Fratele Domnului, Sfanta Marina, Sfantul Barnaba si sange de la Sfantul Dimitrie;
La Manastirea Neamt in zilele de 24-26 mai 1986, s-au descoperit in chip minunat moastele unui sfant care probabil a trait in secolul al XIV-lea. (Intr-o sambata dupa-amiaza, pavajul masiv al aleii dintre clopotnita si biserica mare s-a ridicat cu circa 20 cm pe o suprafata de 2×0,70 m. Pana luni dimineata, ridicarea a continuat cu circa 10 cm, crapand lespezile de deasupra. La aproximativ 2 m in jos, s-au gasit Sfintele Moaste ale unui calugar care a vietuit la Neamt; parea in varsta de 40-50 ani, de talie mijlocie; dantura perfecta, tegumentele de culoarea cerii, mireasma specifica Sfintelor Moaste. Ele se afla astazi in biserica Sfintei Manastiri Neamt);
In Catedrala Seminarului teologic de la Neamt - se afla o racla cu un deget al Sfantului Ioan Iacob Hozevitul;
Sf. Dimitrie Basarabov, ocrotitorul Bucureştiului (prăznuit pe 27> octombrie; moaştele Sfântului se află în Catedrala Patriarhiei, Dealul Patriarhiei – Pţa. Unirii)
 Sfinţii Constantin şi Elena (prăznuiţi pe 21 mai; părticele din moaştele> Sfinţilor se află într-o raclă de la Catedrala Patriarhiei, Dealul Patriarhiei – Pţa. Unirii)
 Sfinţii: Calinic de la Cernica (prăznuit pe 11 aprilie) şi Gheorghe de la> Cernica (prăznuit pe 3 decembrie) - moaştele Sfântului Calinic se află în Biserica Mănăstirii Cernica, Com. Cernica, alături de o raclă cu părţi din moaştele Sf. Gheorghe de la Cernica)
 Sf. Mc. Mina (prăznuit pe 11 noiembrie; părţi din moaştele Sfântului se> află în Biserica “Sf. Mina - Vergu”, aflată la cca. 300 m. de Magazinul Unirea, pe partea stg. a Căii Călăraşilor, Str. C.F. Robescu, Nr. 18 A)
 Sf. Stelian, ocrotitorul copiilor (prăznuit pe 26 noiembrie) şi Sfinţii:> Haralambie (prăznuit pe 10 februarie), Elefterie (prăznuit pe 15 decembrie), Onufrie (prăznuit pe 27 noiembrie) şi Pantelimon (prăznuit pe 27 iulie) – racla cu părticele din moaştele Sfinţilor se află în Biserica “Sf. Stelian-Lucaci” (Str. Logofăt Udrişte, lângă Poliţia Rutieră)
 Sf. Ciprian (prăznuit pe 2 octombrie, protector împotriva farmecelor; mâna> Sfântului se află în Biserica “Zlătari”, vizavi de Magazinul Victoria, CEC-ul Mare, Cal. Victoriei, Nr. 12)
 Sfinţii: Haralambie (prăznuit pe 10 februarie), Antipa (prăznuit pe 11> aprilie), Pantelimon (prăznuit pe 27 iulie) şi Nicanor (prăznuit pe 7 august) – caseta cu părticele din moaştele lor se află în Biserica “Sf. Dumitru - Poştă”, din spatele Muzeului de Istorie a României
 Sf. Nicolae (prăznuit pe 6 decembrie; mâna Sfântului se află în Biserica> “Sf. Gheorghe Nou”, din Piaţa Sf. Gheorghe, Bd. Brătianu 27 - Km 0; alături de mormântul ce conţine doar capul Sf. Mc. Constantin Brâncoveanu, care este prăznuit pe 16 august şi de un veşmânt de moaşte al Cuv. Parascheva, prăznuită pe 14 octombrie)
 Sf. Grigorie al Armeniei (prăznuit pe 30 septembrie; părticele din moaştele> Sfântului sunt îngropate sub lespedea altarului Bisericii “Sf. Gheorghe Vechi”, din spatele Magazinului Cocor, Cal. Moşilor, Nr. 36)
 Sf. Grigorie de Nissa (prăznuit pe 10 ianuarie; capul Sfântului se află în> Biserica “Domniţa Bălaşa”, de lângă Tribunalul Municipiului Bucureşti)
 Sf. Haralambie (prăznuit pe 10 februarie; un deget al Sfântului se află în> Biserica “Sf. Arhangheli”, din Str. Oţetari – a 2-a str. la dr. de la Policlinica Batiştei)
 Sfinţii: Nicolae (prăznuit pe 6 decembrie), Pantelimon (prăznuit pe 27> iulie), Gheorghe (prăznuit pe 23 aprilie) şi Ioan cel Nou de la Suceava (prăznuit pe 2 iunie) – racla cu părticele din moaştele lor se află în Biserica Mănăstirii “Plumbuita”, Str. Plumbuita, Nr. 58, aflată la 3 staţii de la Bucur Obor, pe Şos. Colentina - Lacul Plumbuita)
 Sfinţii: Mc. Acachie (prăznuit pe 7 mai), Mc. Neofit (prăznuit pe 21> ianuarie), Mc. Paraschevi (prăznuită pe 26 iulie) şi 40 de Mucenici de la Sevasta (prăznuiţi pe 9 martie) – racla cu părticele din moaştele lor se află în Biserica Mănăstirii “Sf. Antim Ivireanul”, de la Benzinăria “11 Iunie”, pe Str. Antim, Nr. 29, lângă Palatul Parlamentului
 Sf. Spiridon (prăznuit pe 12 decembrie; părticele din moaştele Sfântului se> află în Biserica “Sf. Spiridon” a Mitropoliei de Bucureşti, de la Pţa. Unirii, pe Bd. “D. Cantemir”, Cal. Şerban Vodă, Nr. 29)
 Sfinţii: Cuv. Parascheva (prăznuită pe 14 octombrie), Nicolae (prăznuit pe> 6 decembrie), Teodora de la Sihla (prăznuită pe 7 august), Teodor Tiron (prăznuit pe 17 februarie) şi Haralambie (prăznuit pe 10 februarie) – caseta cu părticele din moaştele lor, alături de o a doua raclă cu părticele din moaştele Sfinţilor: Andrei (prăznuit pe 30 noiembrie), Nifon (prăznuit pe 11 august), 40 Mucenici (prăznuiţi pe 9 martie), Spiridon (prăznuit pe 12 decembrie), Mercurie (prăznuit pe 25 noiembrie), Ştefan (prăznuit pe 27 decembrie), Sava (prăznuit pe 5 decembrie), Eustaţie (prăznuit pe 20 septembrie), Auxenţiu (prăznuit pe 13 decembrie), Xenia Petrovna (prăznuită pe 24 ianuarie şi 11 septembrie), Mc. din Sinai şi Rait (prăznuiţi pe 14 ianuarie), Sf. Necunoscut de la Măn. Neamţ (prăznuit în a 2-a duminică de la Pogorârea Sf. Duh), Trifon (prăznuit pe 1 februarie), Anastasie (prăznuit pe 5 decembrie), Mc. Panaghiotis (prăznuit pe 24 iunie ?), Dionisie Zakintos (prăznuit pe 17 decembrie), Teofil cel Nebun ptr. Hristos (prăznuit pe 28 octombrie), Dimitrie Izvorâtorul de Mir (prăznuit pe 26 octombrie), 14000 Prunci Mucenici ucişi de Irod (prăznuiţi pe 29 decembrie), Stelian (prăznuit pe 26 noiembrie), Ciprian şi Iustina (prăznuiţi pe 2 octombrie), Ioan Iacob Hozevitul de la Neamţ (prăznuit pe 5 august), 7 Tineri din Efes (prăznuiţi pe 4 august şi pe 22 octombrie), Ioan Botezătorul (prăznuit pe 7 ianuarie, 24 iunie şi 29 august), Teodor Stratilat (prăznuit pe 8 februarie), Clement al Romei (prăznuit pe 24 noiembrie), Ignatie Zagorski, Haralambie (prăznuit pe 10 februarie) şi Mc. Sevastiana (prăznuită pe 24 octombrie), de casete separate cu părticele din moaştele Sfinţilor: Mc. Revocatus (prăznuit pe 1 februarie) şi Mc. Pomponius (prăznuit pe 1 februarie), Constantin şi Elena (prăznuiţi pe 21 mai), Ana (prăznuită pe 9 septembrie), Cuv. Parascheva (prăznuită pe 14 octombrie, există şi un veşmânt de moaşte), Mc. Prov, Tarah şi Andronic (prăznuiţi pe 12 octombrie), Mc. Neofit (prăznuit pe 21 ianuarie) şi de o casetă cu părticele din moaştele Sf. Trei Ierarhi (prăznuiţi pe 30 ianuarie), măsura Sfântului şi un epitrahil ce a acoperit moaştele Sf. Ioan Rusul (prăznuit pe 27 mai), de o icoană relicvar a Sfintei Ecaterina (prăznuită pe 25 noiembrie), de o altă casetă cu părticele din moaştele unor Sfinti din Rusia: Teodor de Sanaksar (prăznuit pe 23 octombrie), Avram al Rostovului (prăznuit pe 29 octombrie), Alexandru de Sanaksar, Teodor cel Sfintit de Sanaksar (Ushakov) (prăznuit pe 2/15 octombrie), Antonie de Vologdav, Ignatie Briancianinov (prăznuit pe 30 aprilie), Iona de Kiev (prăznuit pe 31 martie), Daniel de Pereslav (prăznuit pe 7/20 aprilie), Corneliu de Pereslav (prăznuit pe 22 iulie/4 august), Andrei Cneazul de Smolensk, Teofil cel nebun dupa Hristos (prăznuit pe 28 octombrie/10 noiembrie), Dimitrie al Rostovului (prăznuit pe 28 octombrie), Siluan Atonitul (prăznuit pe 24 septembrie) si Serafim de Sarov (2 ianuarie şi 19 iulie), de o icoană relicvar cu o bucăţică din stânca Golgotei, de o părticică din Sf. Cruce pe care a fost răstignit Hristos (sărbătorile Sf. Cruci: Duminica a 3-a din Postul Mare, 7 mai, 1 august, 11 septembrie şi 14 septembrie), de o părticică dintr-un Veşmânt al Mântuitorului (mantia lui Hristos) ş.a., precum şi de o masă / baldachin sub al cărei cristal se află părticele din Brâul Maicii Domnului (din veşmântul Sf. Fecioare, adusă de la Mân. Vatoped / Mt. Athos: sărbătorit pe 2 iulie, 31 august şi 1 octombrie) şi din piatra Mormântului Maicii Domnului din Ţara Sfântă (Adormirea Maicii Domnului: 15 august) şi un veşmânt preoţesc sfinţit pe piatra Mormântului Maicii Domnului din Ţara Sfântă (Adormirea Maicii Domnului: 15 august) se află în Mânăstirea “Sf. Nicolae – Mihai Vodă”, de lângă Metrou Izvor, Springtime Izvor, Str. Sapienţei, Nr. 4
 Sfinţii: Teofil cel Nebun ptr. Hristos / de la Kiev (prăznuit pe 28> octombrie), Iona de Kiev (prăznuit pe 31 martie), Andrei (prăznuit pe 30 noiembrie), Ioan Iacob Hozevitul de la Neamţ (prăznuit pe 5 august), Cuv. Nicolae Planas (prăznuit pe 2 martie), Nicolae (prăznuit pe 6 decembrie), Antipa de la Calapodeşti (prăznuit pe 10 ianuarie), Siluan Athonitul (prăznuit pe 24 septembrie), Mc. Ucişi în Sinai şi Rait (prăznuiţi pe 14 ianuarie), Vasile cel Mare (prăznuit pe 1 şi 30 ianuarie), Arsenie Athonitul, Mc. Daniel, Cuv. Paisie de la Sihăstria Putnei (sec. XVIII), Cuv. Natan de la Sihăstria Putnei (sec. XVIII) şi 14000 Prunci Mucenici ucişi de Irod (prăznuiţi pe 29 decembrie) - părticele din moaştele Sfinţilor se află în tot atâtea casete cuprinse într-o raclă mare din Biserica “Sf. Nicolae - Rusă, a Studenţilor”, de la Universitate, Str. Ion Ghica, Nr. 9)
 Spin din Cununa lui Iisus (o părticică se află într-o casetă de la> Catedrala Catolică “Sf. Iosif”, Str. Gral. Berthelot; se scoate în faţa altarului pe 14 septembrie de ziua “Înălţării Sf. Cruci”, la sfârşitul slujbei de la ora 10:30 sau după cea a „Căii Sf. Cruci” de la ora 18:00 )
 Sf. Cruce pe care a fost răstignit Hristos (o părticică se află într-un> crucifix de la Catedrala Catolică “Sf. Iosif”, Str. Gral. Berthelot; se scoate în faţa altarului pe 14 septembrie de ziua “Înălţării Sf. Cruci”, la sfârşitul tuturor slujbelor zilei)
 Sf. Silvestru (prăznuit pe 2 ianuarie; părticică din moaştele Sfântului se> află în Biserica “Sf. Silvestru”, Str. Sf. Silvestru, zona Pţa. Gemeni)
 Sf. Pantelimon (prăznuit pe 27 iulie; părticică din moaştele Sfântului se> află în Biserica “Adormirea Maicii Domnului – Precupeţii Noi”, Str. Gral. Broşteanu, Nr. 12, vizavi de ASE - intrarea din Cal. Dorobanţi)
 Sfinţii: Trifon (prăznuit pe 1 februarie), Haralambie (prăznuit pe 10> februarie), Teodor Tiron (prăznuit pe 17 februarie), Gheorghe (prăznuit pe 23 aprilie), Mc. Paraschevi (prăznuită pe 26 iulie), Elefterie (prăznuit pe 15 decembrie), 2 Sf. Necunoscuţi (prăznuiţi în Duminica a II-a după Pogorârea Sf. Duh), Sf. Ioan Botezătorul (prăznuit pe 7 ianuarie, 24 iunie, 29 august) – racla cu părticele din moaştele Sfinţilor, precum şi o părticică din Sf. Cruce pe care a fost răstignit Hristos (sărbătorile Sf. Cruci: Duminica a 3-a din Postul Mare, 7 mai, 1 august, 11 septembrie şi 14 septembrie) se află în Biserica “Sf. Vasile”, din Calea Victoriei, Nr. 198 (vizavi de Muzeul Enescu)
 Sfinţii: Pantelimon (prăznuit pe 27 iulie) şi Antonie de la Iezeru-Vâlcea> (prăznuit pe 23 noiembrie) – cele 2 răcliţe cu părticele din moaştele Sfinţilor se află în Biserica “Sf. Antonie cel Mare” (Aleea Valea Boteni, din Str. Romancierilor, Dr. Taberei, pe traseul 137, 268, 90, 91, 93 etc)
 Sfântul Ioan Iacob Hozevitul de la Neamţ (prăznuit pe 5 august) – raclă cu> părticele din moaştele Sfântului şi cu părticele de veşmânt ce a acoperit moaştele sale se află în Biserica Boteanu (Str. Boteanu, Nr. 8, vizavi de Scala), alături de părticele din moaştele unor Sfinţi Mucenici de la Măn. “Sf. Teodosie cel Mare” din Pustia Iordanului, piatră de pe Golgota, ceară din pecetea Sf. Mormânt (sâmbăta Mare), ceară şi mir de la Biserica din Lida / Israel, de la mormântul Sf. Gheorghe (prăznuit pe 23 aprilie)
 Sf. Ap. Simon Zelotul, mirele din Cana Galileii (prăznuit pe 10 mai şi 30> iunie, protector al căsătoriei) - părticele din mâna Sfântului se află într-o casetă din Biserica “Sf. Împăraţi – Podeanu” (Str. Dorna, Nr. 70, Piaţa Chibrit, vizavi de Cinema Excelsior, capătul lui 300, Metrou “1 Mai”), alături de o a 2-a casetă, cuprinzând o părticică din Sf. Cruce pe care a fost răstignit Hristos (sărbătorile Sf. Cruci: Duminica a 3-a din Postul Mare, 7 mai, 1 august, 11 septembrie şi 14 septembrie)
 Sfinţii: Cuv. Parascheva (prăznuită pe 14 octombrie, părticică din moaştele> Sfintei şi dintr-un veşmânt al său) se află într-o raclă din Biserica “Sf. Nicolae şi Sf. Parascheva – Sf. Vineri Nouă” (pe Bd. “N. Titulescu”, Nr. 151, de lângă staţia de metrou “Gara Basarab”), alături de o a doua raclă cu părticele din moaştele Sfinţilor: Nicolae (prăznuit pe 6 decembrie), Haralambie (prăznuit pe 10 februarie), Mc. Ucişi în Sinai şi Rait (prăznuiţi pe 14 ianuarie) şi Grigorie de Nazianz (prăznuit pe 25 şi 30 ianuarie)
 Sfinţii Mc.: Eustaţie Plachida, Teopisti, Agapie şi Teopist (prăznuiţi pe> 20 septembrie; părticele din moaştele Sfinţilor se află în Biserica “Iancu Vechi”, intersecţia Str. Mătăsari cu Bd. Pache Protopopescu, în apropierea sediului ProTV)
 Sfinţii: Andrei (prăznuit pe 30 noiembrie), Pantelimon (prăznuit pe 27> iulie), Vasile cel Mare (prăznuit pe 1 şi 30 ianuarie), Teodor Stratilat (prăznuit pe 8 februarie), Ignatie Teoforul (prăznuit pe 20 decembrie), Haralambie (prăznuit pe 10 februarie), Ap. Petru (prăznuit pe 29 iunie) ş.a., precum şi o părticică din Sf. Cruce pe care a fost răstignit Hristos (sărbătorile Sf. Cruci: Duminica a 3-a din Postul Mare, 7 mai, 1 august, 11 septembrie şi 14 septembrie) se află în Biserica Stavropoleos, zona Centrul Vechi, Carul cu Bere)
 Sfinţii: Mc. Ucişi în Pustiul Hozevei (sec. VII), Dreptul Ghedeon,> Alexandru (prăznuit pe 30 august), Modest (prăznuit pe 18 decembrie), Trifon (prăznuit pe 1 februarie) şi Stelian (prăznuit pe 26 noiembrie) – părticele din moaştele Sfinţilor se află într-o casetă din Biserica “Icoanei”, din Str. Icoanei, alături de o raclă cu: pământ din Grădina Ghetsimani, apă din Iordan, frunze din copacul lui Zaheu, lumânări aprinse la candela Sf. Mormânt, pământ de pe Golgota, pământ de pe Mt. Sinai şi o pietricică din Mormântul Maicii Domnului; tot aici aflându-se şi o a 3-a casetă ce conţine o Icoană cu Pasul Mântuitorului (atinsă la locul Înălţării Mântuitorului din Ţara Sfântă – Muntele Eleonului, caseta conţinând un veşmânt preoţesc din biserica de acolo) şi un fragment de veşmânt al Sf. Patapie din Grecia (prăznuit pe 8 decembrie), precum şi o a 4-a casetă ce conţine o părticele din moaştele Sfinţilor: Ioan Botezătorul (prăznuit pe 7 ianuarie, 24 iunie şi 29 august), 40 Mucenici (prăznuiţi pe 9 martie) şi o părticică dintr-un veşmânt al Sf. Ioan Iacob Hozevitul de la Neamţ (prăznuit pe 5 august)
 Sf. Andrei (prăznuit pe 30 noiembrie) – o părticică din moaştele Sfântului> se află în Biserica “Sf. Andrei” (Şos. Chitilei, Nr. 138)
 Sfinţii: 40 Mucenici (prăznuiţi pe 9 martie), Cuv. Parascheva (prăznuită pe> 14 octombrie), Ştefan (prăznuit pe 27 decembrie) şi Ioan cel Nou de la Suceava (prăznuit pe 2 iunie) – racla cu părticele din moaştele lor se află în Biserica “Dichiu” (Str. Icoanei, Nr. 72)
 Sf. Mercurie (prăznuit pe 25 noiembrie) – parte din capul Sfântului se află> în Biserica “Sf. Mc. Mercurie”, Str. Constantin Brâncuşi, Nr.11 (colţul Parcului Titan – IOR dinspre Bd. N. Grigorescu)
 Sfinţii: Andrei (prăznuit pe 30 noiembrie), Gheorghe (prăznuit pe 23> aprilie), Dionisie al Mediolanului şi Ambrozie (prăznuit pe 7 decembrie) - părticele din moaştele Sfinţilor se află la Mănăstirea „Duminica Sfinţilor români” (Şos. Olteniţei, Nr. 255, lângă comuna Popeşti-Leordeni)
 Sfânta Ecaterina (prăznuită pe 25 noiembrie;> o icoană relicvar a Sfintei se află la Capela Leagănului de Copii „Sf. Ecaterina”, Bd. Mareşal Averescu Nr. 17, lângă Arcul de Triumf)
 Sf. Valentin (prăznuit pe 30 iulie; o părticică din moaştele Sfântului se> află la Biserica „Delea Nouă – Calist Arhiereul”, pe Calea Călăraşilor la intersecţia cu Str. Matei Basarab şi cu Str. Agricultori)
 Sfinţii: Ioan Gură de Aur (prăznuit pe 30 ianuarie şi 13 noiembrie), 40 de> Mucenici (prăznuiţi pe 9 martie), Haralambie (prăznuit pe 10 februarie), Ignatie Teoforul (prăznuit pe 20 decembrie), Elefterie (prăznuit pe 15 decembrie), Gherasim de la Iordan (prăznuit pe 4 martie), Mc. Candid (prăznuit pe 21 ianuarie), Mc. Ucişi în Sinai şi Rait (prăznuiţi pe 14 ianuarie), Mc. Prov, Tarah şi Andronic (prăznuiţi pe 12 octombrie), Sf. Ambrozie (prăznuit pe 7 decembrie), Alexie (prăznuit pe 17 martie), Cuv. Părinţi ucişi în Mânăstirea Sf. Sava (prăznuiţi pe 20 martie), Sf. Siluan Athonitul (prăznuit pe 24 septembrie), Antonie de la Iezeru-Vâlcea (prăznuit pe 23 noiembrie), Ioan Iacob Hozevitul de la Neamţ (prăznuit pe 5 august), Policarp (prăznuit pe 23 februarie) ş.a. – părticele din moaştele Sfinţilor, alături de veşminte ce au acoperit moaşte ale Sfinţilor: Parascheva (prăznuită pe 14 octombrie), Ioan Iacob Hozevitul de la Neamţ (prăznuit pe 5 august), Nectarie de Eghina (prăznuit pe 9 noiembrie) ş.a. şi de o părticică din Stejarul din Manvri se află la Schitul Darvari (Str. Schitul Darvari, Nr. 3, lângă Grădina Icoanei)
 Sfinţii: Pantelimon (prăznuit pe 27 iulie), 40 de Mucenici de la Sevasta> (prăznuiţi pe 9 martie), Onufrie cel Mare (prăznuit pe 12 iunie) – părticele din moaştele Sfinţilor, alături de veşminte preoţeşti atinse de moaştele Sfinţilor: Grigorie Decapolitul (prăznuit pe 20 noiembrie), Parascheva (prăznuită pe 14 octombrie), Ioan cel Nou de la Suceava (prăznuit pe 2 iunie) şi de Brâul Maicii Domnului (sărbătorit pe 2 iulie, 31 august şi 1 octombrie) şi de o pietricică din peştera Sf. Teodora de la Sihla (prăznuită pe 7 august) se află într-o casetă din Biserica “Sf. Alexie” (Cal. Şerban Vodă, Nr. 123)
 Sfinţii: Nectarie (prăznuit pe 9 noiembrie), Policarp (prăznuit pe 23> februarie), Ioan Botezătorul (prăznuit pe 7 ianuarie, 24 iunie şi 29 august) ş.a. – părticele din moaştele Sfinţilor se află în casete separate la Mânăstirea Radu Vodă a Seminarului Teologic (zona Pţa. Unirii, Dâmboviţa, Str. Radu Vodă, Nr. 24 A)
 Sfinţii: Spiridon (prăznuit pe 12 decembrie) şi Haralambie (prăznuit pe 10> februarie) – părticele din moaştele Sfinţilor se află într-o casetă din Biserica “Sf. Treime – Delea Veche” (Str. Delea Veche, Nr. 39, în apropiere de Staţia Metrou “Piaţa Muncii”)
 Sf. Grigorie de Nazianz (prăznuit pe 25 şi 30 ianuarie) – o părticică din> moaştele Sfântului se află în Biserica “Sf. Nicolae” (din lemn, str. Jean Steriadi, Nr. 19 A, de lângă Secţia 13 Poliţie, metrou “N. Grigorescu”)
 Sf. Pantelimon (prăznuit pe 27 iulie) - părticică din moaştele Sfântului se> află în Biserica “Sf.
Pantelimon” (în altar), Str. Iancu Căpitan, Nr. 24 (intersecţia Moşilor cu Eminescu, lângă Foişor)

 Sfinţii: Haralambie (prăznuit pe 10 februarie), Gheorghe (prăznuit pe 23> aprilie), Ioan Gură de Aur (prăznuit pe 30 ianuarie şi 13 noiembrie), Procopie (prăznuit pe 8 iulie) ş.a. - părticele din moaştele Sfinţilor se află în Biserica Paraclisului Patriarhiei (Dealul Patriarhiei), alături de o părticică din Sf. Cruce pe care a fost răstignit Hristos (sărbătorile Sf. Cruci: Duminica a 3-a din Postul Mare, 7 mai, 1 august, 11 septembrie şi 14 septembrie)
 Sf. Ambrozie (prăznuit pe 7 decembrie; părticele din moaştele Sfântului se> află într-o casetă din Biserica “Sf. Ambrozie – Apărătorii Patriei II”, Str. Lunca Bârzeşti, Nr.1, zona Curtea de Apel – Şos. Olteniţei)
 Sf. Haralambie (prăznuit pe 10 februarie; părticică din moaştele Sfântului> se află în Capela Ortodoxă „Sf. Mina” din incinta Institutului de Medicină Legală Bucureşti)
 Sf. Antipa de la Calapodeşti (prăznuit pe 10 ianuarie; părticică din> moaştele Sfântului se află în icoana sa relicvar de la Mânăstirea Christiana, Şos. Pipera, Nr. 49, în apropiere de intersecţia cu Cal. Floreasca)
 Sf. Spiridon (prăznuit pe 12 decembrie; părticică din moaştele Sfântului şi> papucul Sfântului se află în Biserica “Sf. Spiridon Vechi-Operetă”, Splaiul Unirii, Nr. 1)
 (Mulaj din ghips după) Urma Pasului Mântuitorului de la locul Înălţării din> Ţara Sfântă – Muntele Eleonului – se află în Biserica „Sf. Ilie - Gorgani”, Str. Silfidelor, Nr. 5 (vizavi de Cişmigiu)
 Sf. Haralambie (prăznuit pe 10 februarie; părticele din moaştele Sfântului> se află în Biserica „Sf. Treime – Manu Cavafu”, Bd. Gh. Şincai, Nr. 4, vizavi de Liceul Şincai, în diagonală peste intersecţie)
 Sfinţii Mc. Epictet şi Astion (prăznuiţi pe 8 iulie; părticele din moaştele> Sfinţilor se află în Biserica „Eroii Revoluţiei”, Cal. Şerban Vodă, Nr. 235, vizavi de staţia de metrou)
 Sfinţii: Teodor Stratilat (prăznuit pe 8 februarie), Ioan Iacob Hozevitul> de la Neamţ (prăznuit pe 5 august) - părticele din moaştele Sfinţilor se află într-o raclă din Biserica „Sf. Vineri – Drumul Taberei” (str. Braşov, Nr. 21 C), alături de veşminte de moaşte ale Sf. Cuv. Parascheva (prăznuită pe 14 octombrie) şi ale Sf. Ioan Iacob Hozevitul de la Neamţ (prăznuit pe 5 august)
 Sf. Ioan Gură de Aur (prăznuit pe 30 ianuarie şi 13 noiembrie; părticele> din moaştele Sfântului se află într-o raclă din Biserica „Sf. Ecaterina” a Facultăţii de Teologie din Str. Sf. Ecaterina)
 Veşminte de moaşte ale Sfinţilor: Cuv. Parascheva (prăznuită pe 14> octombrie) şi Dimitrie Basarabov (prăznuit pe 27 octombrie) se află în Biserica „Sf. Parascheva – Doamna Oltea” (Str. Doamna Oltea, Nr. 36)
 Sf. Ecaterina (prăznuită pe 25 noiembrie; o părticică din moaştele Sfintei> se află într-o raclă din Biserica “Sf. Trei Ierarhi – Colţei” (Universitate, Bd. Brătianu, Nr. 1)
 Sfinţii: Andrei (prăznuit pe 30 noiembrie), Atanasie cel Mare (prăznuit pe> 18 ianuarie), Nicolae (prăznuit pe 6 decembrie), Nicodim Aghioritul (prăznuit pe 14 iulie), Eftimie Aghioritul, Mc. din Sinai şi Rait (prăznuiţi pe 14 ianuarie), Constantin (prăznuit pe 21 mai), Grigorie Palama (prăznuit pe 14 noiembrie), Sfinţi Mc. de la Măn. “Sf. Teodosie cel Mare” din Pustia Iordanului, Sava (prăznuit pe 5 decembrie), Pantelimon (prăznuit pe 27 iulie), Modest (prăznuit pe 18 decembrie), Sfinţi din Pustiul Hozeva, Mardarie (prăznuit pe 13 decembrie), Eustaţie (prăznuit pe 20 septembrie), Onufrie Aghioritul, Leonţiu Aghioritul, Ioan Cucuzel (prăznuit pe 1 octombrie), Cosma Protopsaltul, Olga (prăznuită pe 11 iulie) - părticele din moaştele Sfinţilor, alături de Lacrimi culese de pe Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Letca, părticele de pe Brâul Maicii Domnului (din veşmântul Sf. Fecioare, adusă de la Mân. Vatoped / Mt. Athos: sărbătorit pe 2 iulie, 31 august şi 1 octombrie), pământ de la Sf. Mormânt şi pământ şi piatră de la Nazaret se află într-o raclă din Biserica „Adormirea Maicii Domnului-Sapienţei” (Str. Sapienţei, Nr. 9)
 Sf. Ioan Rusul (prăznuit pe 27 mai; părticele din moaştele Sfântului se> află în 2 casete de la Biserica „Acoperământul Maicii Domnului şi Sf. Ioan Rusul - Polizu”, din incinta Spitalului Polizu, str. Gheorghe Polizu, Nr. 38-52)
 Cuv. Parascheva (prăznuită pe 14 octombrie) – veşmânt de moaşte la Biserica> “Sf. Vasile cel Mare şi Sf. Cuvioasa Parascheva - Răzoare” (Drumul Sării, Nr.11 la intrarea in cartierul Drumul Taberei, in intersectia formată de Str. Sebastian cu Drumul Sării)
 Sf. Mc. Emilian de la Durostorum (prăznuit pe 18 iulie) - părticică din> moaştele Sfântului se află într-o raclă din Biserica “Naşterea Maicii Domnului / Sf. Mc. Emilian şi Sf. Împăraţi Constantin şi Elena” (Drumul Taberei, in vecinătatea Parcului Sergiu Celibidache )
 Sf. Grigorie Decapolitul (prăznu>it pe 20 noiembrie) - părticică din moaştele Sfântului se află într-o răcliţă din Biserica „Adormirea Maicii Domnului / Sf. Nicolae / Sf. Cuv. Parascheva şi Sf. Grigorie Decapolitul - Hagiu” (str. Traian, Nr. 142 )
 Sf. Ecaterina (prăznuită pe 25 noiembrie; o părticică din moaştele Sfintei> se află într-o raclă din Biserica “Sf. Ap. Petru si Pavel + Sf. Mc. Ecaterina - Belvedere” (cartier Regie, str. Cărvunarilor, Nr. 2 / pe strada cu maternitatea Giuleşti, in spatele mag. Bricostore-Orhideea, Metrou Grozăveşti sau Crângaşi)
 Raclă cu părticele din moaşte de Sfinţi – se află la Biserica „Sf. Nicolae> - Negustori” (str. Teodor Ştefănescu, Nr. 5)
 Sf. Teodosie cel Mare (prăznuit pe 11 ianuarie) - părticică din moaştele> Sfântului se află în Biserica „Sf. Teodosie – Spitalul de Bolnavi Cronici şi Geriatrie Sf. Luca” (Şos. Berceni Nr. 12, lângă Spitalul Nr. 9

Sa nu uitam ca pretutindeni unde se savarseste Sfanta Liturghie este un Sfant Antimis, iar unde este Sfantul Antimis sunt si Sfinte Moaste cusute intr-insul.
Zile inchinate acestor sfinti in calendarul ortodox:
25 ianuarie Sf. Bretanion, Episcopul Tomisului;
29 februarie Sf. Cuviosi Ioan Casian Romanul si Gherman din Dobrogea;
26 martie Sf. Mc. Montanus preotul si sotia sa Maxima;
6 aprilie Sf. Irineu de Sirmium;
11 aprilie Sf. Ierarh Calinic de la Cernica;
12 aprilie Sf. Mc. Sava de la Buzau;
20 aprilie Sf. Teotim, Episcopul Tomisului;
24 aprilie f. Ierarhi Ilie Iorest si Sava, Mitropolitii Transilvaniei; Sf. Ierarh Iosif Marturisitorul din Maramures; Sf. Pasicrat si Valentin;
12 mai Sf. Mc. Ioan Valahul;
27 mai Mucenic Iuliu Veteranul;
2 iunie Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava;
4 iunie Sf. Mucenici Zotic, Atal, Camasie si Filip de la Niculitel;
8 iunie Sf. Martiri Nicandru si Marcian;
30 iunie Sf. Ierarh Ghelasie de la Ramet;
1 iulie Sf. Ierarh Leontie de la Radauti;
2 iulie Sf. Voievod Stefan cel Mare;
8 iulie Sf. Mc. Epictet si Astion;
18 iulie Sf. Mucenic Emilian de la Durostor;
5 august Sf. Cuv. Ioan Iacob de la Neamt;
7 august Sf. Cuv. Teodora de la Sihla;
16 august Sfintii Martiri Brancoveni Constantin Voda cu cei patru fii ai sai: Constantin, Stefan, Radu, Matei si sfetnicul Ianache;
2 august Sf. Mc. Donat diaconul, Romul preotul, Silvan diaconul si Venust;
23 august Sf. Mc. Lup;
13 septembrie Sf. Cuv. Ioan de la Prislop;
15 septembrie Sf. Ierarh Iosif cel Nou de la Partos;
27 septembrie Sf. Ierarh Antim Ivireanul;
21 octombrie Sf. Cuv. Mart. Visarion, Sofronie si Sf. Mc. Oprea; Sf. Preoti Marturisitori Ioan din Gales si Moise Macinic din Sibiel;
9 noiembrie Sf. Mucenici: Claudiu, Castor, Sempronian si Nicostrat;
15 noiembrie Sf. Cuv. Paisie de la Neamt;
20 noimbrie Sf. Mc. Dasie;
23 noiembrie Sf. Cuv. Antonie de la Iezeru-Valcea;
7 decembrie Sf. Mc. Filofteia de la Curtea de Arges

Împreună către Rai




(…) Se spune că odată, într-un sat, un copil, într-o noapte, a visat Raiul. “Mamă! Mamă! Unde e Raiul?”, a întrebat copilul nerăbdător, a doua zi de dimineaţă, de cum se trezi. Dar mama, biata mamă, n-avea timp. Avea atâta treabă în gospodărie! Şi-atunci, s-a dus la tata, să-l întrebe. “Nu ştiu…, caută-l singur”, îi spuse acesta obosit şi se apucă mai departe de muncă.. “Unde? Unde e Raiul?” , îi întrebă copilul, aproape plângând, pe oamenii din sat.. Dar oamenii nu aveau timp de el, erau grăbiţi. “Ce lume urâtă…”, îşi spuse pentru sine puştiul. Ca să-l găseşti, trebuie să părăseşti satul acesta…, se-auzi glasul unui bătrân, ce-l privea demult. “Şi acolo, în pustie, după ce ai să mergi cale de o zi, ai să găseşti un om singur, ce stă într-o colibă. El o să-ţi spună unde este Raiul.” Zis şi făcut. Şi a doua zi de dimineaţă, când părinţii lui nu se sculaseră încă, îşi luă o trăistuţă cu câteva merinde şi plecă furişându-se printre casele adormite, către pustie. În curând, soarele răsărise, iar în urma paşilor lui satul fusese acoperit de nisip. Merse ce merse şi, într-adevăr, către seară, ca prin minune, din pustia întinsă ţâşni o colibă. Mare îi fu mirarea bătrânelului ce locuia acolo de mulţi ani. “Ce te aduce pe-aici, copilule?”, îl iscodi acesta pe micul călător. “Vreau să găsesc Raiul, răspunse copilul, şi cineva mi-a spus că tu ştii cum trebuie să ajung”. Bătrânul tăcu, îl privi adânc, apoi îi spuse: “Acum hai să mănânci ceva şi să te culci, că oi fi obosit. Mâine în zori o să plecăm împreună către Rai”.
Noaptea trecu repede.. De data asta, el, copilul, n-avu nici un vis. De fapt, nici n-a dormit. A stat aşa, cu ochii deschişi, aşteptând ziua. Bătrânul ştia. Iar către zori, pustia primea în pântecul ei două siluete, ce se porniseră la drum. Merseră ce merseră şi, către seară, dintre nisipuri, puştiul văzu cum se ridică nişte ziduri de piatră şi o clădire mare, cu o cruce în vârf. “Ce este aceasta?”, întrebă copilul. Aceasta este o mănăstire, spuse bătrânul. De-aici începe poteca către Rai.”
Şi-apoi, bătrânul mănăstirii îl primi pe micuţul care nu ştia nimic de rosturile de acolo.. Şi ce-am să fac aici?”, întrebă copilul. “Deocamdată, să faci curat, ai să mături şi mai încolo om vedea”. Şi timpul trecea, trecea, copilul le făcea cu răbdare şi sârg pe toate. Dar iată că vine o zi, după mult timp, când bătrânul mănăstirii îl întrebă pe neaşteptate: Cum merge, cum îţi e?” “Mi-e foarte bine”, răspunse puştiul. “Am de toate.” Şi-apoi tăcu, închizându-se în sine. Bătrînul îi simţi liniştea şi îl iscodi în continuare. “Parcă ai ascunde ceva în suflet, aşa ai tăcut.. Spune-mi cinstit, totul, până la capăt. Îţi lipseşte ceva?” “Mie…, nimic, se hotărî într-un târziu puştiul să răspundă, dar este acolo, în clădirea aia mare, un frate de-al nostru, tot aşa, cu barbă şi plete, ce stă legat, întins pe o cruce, şi nu poate să se mişte, şi nimeni nu-i duce de mâncare. De ce nu vine şi el la masă?”, ridică puştiul ochii din pământ, privindu-l pentru prima dată pătrunzător pe bătrân. Părintele simţi că trebuie să tacă.Aşa că lăsă liniştea să vorbească. “Da, aşa i-am dat noi canon, acolo l-am lăsat noi să stea, pentru că nu a măturat cum trebuie şi n-a făcut curat ca lumea”, se-auzi vocea unui monah, care stătea în apropiere şi care auzise discuţia. Îngerul tăcerii, care tocmai se aşezase pe umerii puştiului, dispăru. “Acolo vei ajunge şi tu, dacă nu faci treabă cum trebuie”, se-auzi vocea monahului.
Dintr-o dată, spune povestea, păcatul ăl bun s-a strecurat în inima copilului. Era primul pas către Rai, ce se numea iubire. Mai târziu, către seară, copilaşul se strecură nevăzut la bucătăria mănăstirii, fură ceva de mâncare şi, fără să fie observat de nimeni, intră în biserică şi o puse jos, la picioarele Fratelui atârnat de cruce. “Hai, vino să mănânci!”, îi zice puştiul, uitându-se îngrijorat în stânga şi în dreapta. Hai, că nu ştie nimeni!” Şi Fratele coboară. Un zâmbet avea pe buze şi, mângâindu-l pe puşti pe frunte, acesta nu-şi dădu seama că biserica toată se umplu de o lumină nemaivăzută şi că uşile ei se ferecaseră pe dinăuntru. Apoi, ca şi când s-ar fi cunoscut demult, au început să râdă şi să glumească, cum nu mai făcuse puştiul niciodată în viaţa lui.
Era atât de fericit că-şi găsise un prieten! Dar el nu ştia că urcase a doua treaptă a Raiului: prietenia. Azi aşa, mâine aşa, însă fraţii ceilalţi din mănăstire au început să se întrebe: “Unde-i copilul? Ce face? De ce lipseşte seara mereu dintre noi?” Apoi, curioşi, au început să-l caute prin toată mănăstirea. Numai biserica nu fusese controlată; şi-atunci s-au repezit spre ea dar, spre mirarea lor, pentru prima oară nu i-au putut deschide uşile. Atunci au încercat să se uite pe gaura cheii şi, în clipa aceea, o lumină puternică i-a orbit. Nemaiştiind ce să facă, au stat aşa, înfricoşaţi, după zidurile groase ale bisericii, aşteptând până noaptea târziu, când copilul a ieşit. “Ce-ai făcut înăuntru?”, se repeziseră ei ca un stol de păsări negre asupra lui. “N-am făcut nimic”, răspunse puştiul tremurând. “Minţi! Spune ce-ai făcut?”, l-au întrebat din nou călugării furioşi. “Am furat mâncare şi am dus-o Fratelui ce stătea pe cruce”, răspunse copilul înspăimântat. “Care Frate?”, au întrebat, nedumeriţi, pentru prima dată, monahii. “Cel ce stă legat de cruce şi nimeni nu-i dă de mâncare”, răspunse puştiul. “Şi ce-a făcut Fratele?”, au întrebat tulburaţi călugării. “A coborât şi-a mâncat”, răspunse dintr-o suflare puştiul. Şi, în clipa aceea, toţi cei din jurul copilului au căzut în genunchi. Mare fu apoi spaima pe bătrânul mănăstirii, aflând toate acestea. Egumenul începu şi el, la rândul lui, să tremure şi, cu lacrimi în ochi, îi spuse copilului: “Spune-i Fratelui cel Mare că îl rog să mă primească şi pe mine la masă…” “Am să-i spun!, răspunse copilul bucuros, dar acum pot să iau mâncare de la bucătărie?” “Da, poţi să iei cât vrei”, răspunse tremurând egumenul.
Şi seara din nou coborî peste mănăstire, iar puştiul, de data aceasta cu mâncarea luată de la bucătărie, se îndrepta vesel spre biserică. “Hai să mănânci!”, îi strigă el, mai vesel ca oricând. Şi, din nou, Fratele cel Mare coborî de pe cruce, îl mângâie şi biserica se umplu de lumină. Ca de obicei, uşile se ferecaseră ca de la sine. Apoi câte glume şi câtă veselie în jurul celor doi! Dar, printre lacrimile de râs, puştiul şi-a adus aminte de rugămintea egumenului. “Frate, îi spuse el, bunicul cel mare, de-aici, din mănăstire, ar dori şi el să-l primeşti la masă”. Şi, pentru prima oară, faţa Prietenului său mai mare se întristă. Privea undeva, jos. “Vezi firimiturile astea, de pe masă?, îi spuse, într-un târziu, Fratele cel Mare. Sunt cu mult mai puţine decît păcatele lui… Nu poate să vină”. “Nu poate să vină?”, rămase uimit copilul. “Nu!”, fu răspunsul scurt al Fratelui. Şi apoi, din nou, fruntea lor s-a descreţit şi-au început să râdă şi să glumească. Într-un târziu, copilul şi-a luat la revedere de la Fratele cel Mare şi s-a dus spre chilia egumenului, unde acesta îl aştepta tremurând. “Ce-a zis Fratele?”, întrebă acesta, gâtuit de emoţie. “A zis că nu te poate primi!”, răspunse copilul. “De ce?”, întrebă înspăimântat egumenul. “Mi-a spus că ai mai multe păcate decât toate firimiturile de pâine căzute pe masă”. Şi atunci el, egumenul, se prăbuşi în genunchi, într-un hohot de plâns. “Spune-i să mă ierte, spune-i că-l rog din tot sufletul meu să mă ierte” Şi, cu un gest disperat, se agăţă de copilaş. Acesta îl privi surprins şi-i spuse: “Bine, am să-l rog din nou şi mâine!” Grea noapte pentru egumen! Cu zvârcoliri şi gemete de pocăinţă. Copilul însă dormi liniştit. Şi, din nou, treaba obişnuită prin mănăstire. Dar toţi se făceau că lucrează. Aşteptau seara, căci ea putea să aducă iertarea. “Pot să iau mâncare?”, întrebă, cu nevinovăţie, copilul la bucătărie. “Poţi”, îi spuse monahul, şi-i umplu cu mâna tremurândă vasul. Apoi, cu paşi mici, ca să nu răstoarne prea-plinul de mâncare, copilul intră din nou în biserică. “Hai să mâncăm!”, spuse el Fratelui cel Mare. “Hai!”, răspunse acesta, îndreptându-se spre el. Şi câte jocuri, câte glume au urmat! Apoi, în mijlocul veseliei, copilul îşi aduse brusc aminte: “Te roagă egumenul să-l ierţi… şi să-l primeşti şi pe el la masă!…” Tristeţea se aşeză între ei. De data aceasta, copilul privi singur firimiturile de pâine de pe masă: erau parcă mai multe. “Am înţeles…, spuse copilul, nu se poate…” “Da, nu se poate”, răspunse Fratele cel Mare. Şi atunci, păcatul cel bun coborî din nou în inima copilului şi acesta îndrăzni. “Dar Tu nu te gândeşti că acum mănânci din mila lui?”, îi spuse, cu curaj, copilul, pentru prima oară.
Şi sufletul Prietenului său mai mare fu mişcat din nou. Acesta îi văzu din nou inima lui bună. “Bine, spuse, după o lungă tăcere, Fratele cel Mare, spune-i că peste opt zile am să-l primesc la masă…” Ce bucurie pe egumenul mănăstirii, când, târziu în noapte, copilul îi spusese! Şi cele opt zile trecură. Pentru el, pentru bătrân, în post şi rugăciune şi, mai ales, în multă pocăinţă. A opta zi, dis-de-dimineaţă clopotele băteau. “De ce?”, întrebă nedumerit copilul. “Bătrânul a plecat la Domnul”, i-au spus călugării, care deja se pregăteau pentru înmormântare.
Şi atunci copilul văzu! Vedea cum, la masa Prietenului său cel Mare, stătea fericit, cu lacrimi în ochi, egumenul, chiar el. Mâncaseră dimpreună. Pe masă nu mai era nici o firimitură, Mântuitorul îl iertase. “Am văzut Raiul! striga fericit copilul, prin mănăstire. Am văzut Raiul!”, repeta el, pentru fiecare monah în parte. “Nu se poate! strigau aceştia. Cum arată?” “E plin de iertare”, murmura copilul. (…)